Fosa septica functionare

Fosa septica este componenta principala a unui sistem de canalizare folosit în zone care nu sunt racordate la reteaua principala. Exista mai multe tipuri de fose septice: din polietilena de inalta densitate (PEHD), polietilena simpla (PE), beton, fibra de sticla. Cele mai rezistente fose sunt cele din polietilena de inalta densitate (PEHD). Acestea din urma sunt mai practice datorita greutatii reduse si în plus, au o rezistenta mai ridicata decât celelalte fose deoarece polietilena de inalta densitate este un material foarte rezistent la socuri si flexibil in acelasi timp
fosa septica
Exemplu: in cazul unui soc sau a unei lovituri efectele sunt urmatoarele:

  • în cazul unei fose din polietilena de inalta densitate: aceasta nu se sparge, nici macar nu se zgarie – fiind rezistenta la o forta de apasare de 83kN = 83 kg / 1 cm 2
  • în cazul unei fose din polietilena simpla: aceasta se poate crapa sau fisura
  • în cazul unei fose din beton: aceasta se poate fisura.
  • în cazul unei fose din fibra de sticla: aceasta se poate sparge chiar si in cazul unor socuri minore fiind cea mai casanta

O fosa septica trebuie sa fie dimensionata in functie de numarul de utilizatori. Este de asemenea obligaoriu ca fiecare fosa septica sa aiba ventilatie. Ventilatia se face printr-o teava cu un diametru de 100 mm. Ca regula generala, fosa septica ar trebui sa fie de minim 1,5 ori mai mare decât debitul zilnic de reziduuri.

Majoritatea foselor septice sunt unicamerale sau pot avea 2 sau mai multe compartimente, fiecare având câte o gura de vizitare. Apa reziduala in forma bruta ajunge în prima camera a fosei septice, care permite depunerea reziduurilor solide ce sunt descompuse pe cale anaeroba (de unde si termenul septica). Bacteriile au rolul de a descompune substantele solide în mâl si gaze, reducând considerabil volumul reziduurilor. Substanta semi-lichida ramasa se scurge apoi în a doua camera a fosei septice prin gaura din peretele despartitor unde trece printr-un alt proces de sedimentare a reziduurilor ramase. Impuritatile ramase sunt captate si eliminate în sol printr-un sistem de tevi a carui arie este proportionala cu volumul de apa reziduala.

In timp nivelul de mâl care se depune pe fundul fosei creste si la un anumit interval (4 ani conform rezultatelor testelor efectuate de fabricant sub supravegherea autoritatilor franceze) fosa septica trebuie vidanjata. Fosa are incorporat un filtru foarte performant care impiedica reziduurile brute nedecompuse sa ajunga direct în sistemul de drenaj, protejând astfel solul si sistemul de drenaj al fosei septice impotriva colmatarii.

O fosa septica se vidanjeaza de vidanjori autorizati printr-unul din capacele de vidanjare. Dupa cum s-a mentionat anterior, intervalul de timp mediu la care fosa septica trebuie golita este de 4 ani. Acesta poate varia insa în functie de: numarul de utilizatori, gradul de utilizare al fosei (folosire ocazionala – casa de vacanta sau locuinta permanenta) si mai ales de temperatura din interiorul fosei septice deoarece cu cât este mai ridicata, cu atât descompunerea anaeroba este mai intensa. Unele fose septice trebuie vidanjate dupa 4 – 5 ani, în timp ce altele pot functiona pâna la 7 – 8 ani fara a fi vidanjate.

Un lucru foarte important este ca cei care se ocupa de vidanjarea fosei septice sa fie reprezentanti ai unei firme autorizate. Acestia vor efectua operatiunea de vidanjare a fosei, apoi pot efectua operatiuni de curatare si dezinfectare. Primul lucru care trebuie facut dupa operatiunea de vidanjare a fosei septice este umplerea ei cu apa. Dupa ce se umple cu apa se va pune in WC un flacon de activator biologic. Acesta va ajunge in fosa septica, se va dizolva si va activa flora bacteriana care va distruge fecalele. Fosa septica se va umple obligatoriu cu apa, altfel, exista riscul ca pantele tevilor de drenaj sa fie afectate. Acest lucru se poate întampla chiar si în cazul unei fose septice din ciment.